Sphynx de vanzare

Pisica Sphynx - Personalitate

 

Conform standardelor crescătorilor francezi Sphynx-ul este o parte maimuţă, o parte câine, o parte copil şi o parte pisică. Rasa aceasta pare să aibă trăsături de personalitate caracteristice fiecărei părţi, împotriva celor spuse de geneticieni despre această combinaţie. Să spui că un Sphynx este plin de viaţă este prea puţin; ei sar ca nişte maimuţe veritabile de pe tocul uşii pe podea şi înapoi pe bibliotecă. Foarte loiale şi devotate îşi urmează stăpânii peste tot dând din coadă ca nişte căteluşi şi torcând cu afecţiune. Pretind atenţia dumneavoastră necondiţionată şi sunt năzdrăvane (şi adorabile) ca niste copii. Şi împotriva tuturor celor spuse şi a aspectului său extraterestru, ele rămân nişte pisici, cu tot misterul şi farmecul care au fascinat omenirea de-a lungul miilor de ani. Sphynx-ul nu este pentru oricine, dar prin aspectul său unic şi temperamentul fermecător şi-a câştigat renumele de pisică activă, ce-şi urmează cu entuziasm stăpânul.

 

Pisica Sphynx - Caracteristici

 

Cînd crescătorii au început să împerecheze această rasă au descoperit că lipsa părului la Sphynx se datorează unei gene recesive. Este nevoie de două copii ale genelor pentru ca această trăsătură să se păstreze, daca fiecare parinte posedandoar copie a genei care generează lipsa părului,atunci numărul puiilor născuţi fără păr este de unul la patru. Aceasta îngreunează crearea unei baze genetice mari. Cu toate acestea, s-a descoperit că gena care generează lipsa părului este o genă dominantă incompletă care guvernează blana ondulată a rasei Devon Rex. Astfel încrucişările între Sphynx, Devon Rex şi Americana cu Păr Scurt au lărgit baza genetica.

Sphynx -ul doar pare fără blană, în realitate pielea sa sau părţi din ea care sunt acoperite cu un strat fin, aproape imperceptibil de puf care îi confera un aspect de piele de căprioară. Sphynx -ii heterozigoţi (care posedă doar o singură genă ce generează lipsa părului) de obicei au mai mult păr decât Sphynx -ii homozigoţi (care posedă două gene).

 

Ridurile sunt o trăsătură apreciată la expoziţiile de Sphynx. În realitate ei nu au mai multe riduri decât celelalte rase de pisici, dar acestea pot fi văzute datorită lipsei parului. Lipsa părului va face să simţiti Sphynx -ul la atingere precum pielea caldă a unei căprioare.

Cine se aşteaptă ca acestă pisică să nu producă niciun simptom alergic se poate înşela. Sphynx-ul care este ştiut că nu năpârleşte pe canapele vă poate face să strănutaţi. Cauza care provoacă această alergie nu este părul său ci o proteina alergică numită “Fel d1” secretată de saliva sa şi de glandele sebacee.

 

Sphynx - ul produce această proteina ca toate pisicile; ele doar nu răspândesc acel păr plin de alergeni pretutindeni. Sphynx-ii deasemenea necesită îngrijire. Ei trebuie spălaţi în mod regulat pentru a îndepărta surplusul de grăsime secretat de glandele sebacee. Aceste secretii sunt normale, dar Sphynx -ii nu au blană care să o absoarbă. Nespălându-i regulat, pot avea problem dermatologice.

 

Pisica Sphynx - Istoric

 

Sphynx nu este prima specie de pisici domestice fara par. Aceasta mutatie  naturala, spontana a fost regasita in locatii diferite pe intreg globul de cel putin 90 de ani daca nu mai demult. ”Cartea Pisicii” (Simpson, 1903) aminteste de  o pereche de pisici fara par apartinand unui crescator din New Mexico. Numita ”Mexicana fara par” se presupune ca pisicile au fost create de indienii din Albuquerque.

In 1950 la Paris, Franta, o pereche de pisici Siameze au produs la o nastere trei pui fara par. Rezultatul s-a repetat ulterior la urmatoarele nasteri ale aceleiasi perechi, dar din imperecherea parintilor cu alte pisici Siameze nu au mai rezultat pui fara par.

Alte specii de pisici fara par au aparut in Maroc, Australia, Carolina de Nord si in 1966 in Canada unde o pereche de pisici domestice cu parul scurt a avut un pui fara par. Un crescator pe nume Ryadh Bawa a obtinut acesti parintii si cu ajutorul altor crescatori a inceput un program de inmultire. Asociatia Crescatorilor de Pisici a omologat initial rasa cu indicatorii standard de culoare dar in 1971 ei au retras omologarea din cauza problemelor de fertilitate a rasei. Aceasta linie nu a mai fost urmarita dupa 1980 si nu face parte din arborele genealogic curent.

 

Rasa in forma ei actuala a aparut in 1975, cand proprietarii unei ferme din Minnesota, Milt si Ethelyn Person, au descoperit ca pisica lor domestica cu parul scurt Jezabell a nascut un pui fara par. Acest pui, numit Epidermis, a mai avut un fratior fara par in anul urmator, pisoi numit Dermis. Ambii au fost vanduti in Oregon, crescatorului Kim Mueske care a folosit puii pentru a dezvolta rasa. Georgiana Gattenby din Brainerd, Minnesota a lucrat deasemenea cu pui din linia Pearson folosind Cornish Rex pentru incrucisare.

 

Aproape în acelaşi timp (1978), crescătoarea Shirley Smith din Ontario, Canada a găsit pe străzile din cartierul său trei pui de pisică fără păr. În 1983 ea a trimis doi dintre aceştia doctorului Hugo Fernandez din Olanda. Doctorul Hernandez a încrucişat aceste pisicuţe, pe nume Punkie şi Paloma cu un mascul de Devon Rex pe nume Curare von Jetrophin. Puii rezultaţi din aceste pisici împreună cu urmaşii pisicilor din Minnesota şi Oregon au devenit fundaţia rasei Sphynx de astăzi. Rasa a făcut progrese semnificative încă de la începuturile sale ca urmare a unui mic grup de crescători dedicaţi.

 

Deşi majoritatea crescătorilor au îmbrăţişat Sphynx -ul ca ceva unic şi exotic, câţiva membri ai asociaţiei şi-ar fi dorit ca Sfinx-ul să aibă şi ceva păr (să poarte o haină). Ca şi alte rase care au stârnit divergenţe, Sphynx -ul a atras atenţia si în mod negativ. De asemenea, gena ce guvernează lipsa părului poate fi considerată o tulburare genetica, atât timp cât pisica este expusă atât la cald cât şi la rece. Pe de altă parte, iubitorii rasei au argumentat că noi, oamenii avem mai putin păr în comparaţie cu rudele noastre apropiate şi totuşi am reuşit să arătăm foarte bine.

Crescătorii şi iubitorii lucrează în prezent la recunoaşterea acestei rase de către CFA. Sphynx - ul va fi mai degrabă recunoscut ca o nouă rasa, nu ca una deja acceptată.